Multumesc celor care m-au vizitat, celor care m-au sustinut financiar precum si celor care au fost alaturi de mine.
Dumnezeu sa va rasplateasca!
Mirela
Totul a inceput duminica cand mi- a amortit mama stanga cu gura cu tot. Aveam senzatia ca mi-a facut cineva o injectie in masea. M-am panicat imediat deoarece eu imi foloseesc mainile la turatie maxima. Am sunat repede asistenta si mi a zis ca nu se dau trimiteri nici retete. Asa ca m-am dus la consultatie la neurolog si am platit taxa de consultatie 70 ron , de fapt eu speram ca scap numai cu o reteta …dar nu a fost dupa bunul plac al meu, spunandu-mi ca; accidentele ischemice tranzitorii sunt periculoase, reteta nu vezi dar va trebui sa imi semnezi ca refuzi internarea. Am inceput sa plang… Continuare >
De abia am asteptat programarea la spital, dupa 1 an . Am facut: kinetoterapie, ultrasunete, masaj, kinetoterapie, psiholog, hidroterapie, bazin . Vremea a fost foarte rece, pentru anotimpul acesta. Programare nu am primit inca pe anul urmator… Dar sper sa strang niste bani ca in toamna sa merg ambulatoriu. Continuare >
Am fost internata la recuperare 2 saptamani. Desi timpul a trecut foarte repede, mi-as fi dorit mai mult, dar astea sunt regulile, pe care trebuie sa le respecti. De abia mi-am incalzit muschii bine ca a trebuit sa plec acasa.
Pentru unii din voi, vi se vor parea ceva simplu, lucruri banale, poate ca faceti din rutina aceste lucruri fara prea mult efort, poate din obisnuinta. Pentru voi, sunt niste lucruri normale, dar credeti- ma, eu m-am bucurat enorm pentru fiecare progres, miscare, exercitiu in parte. Fiecare miscare a fost castigata prin sudoarea fruntii, prin lacrimi si dureri. Si va spun sincer ca nu a fost si nu este usor…
O clipa de imprudenta mi-a transformat viata in cosmar. In vara anului 2006 un accident de circulatie stupid mi-a frant aripile, la o varsta la care abia incepeam sa visez frumos viitorul.